Voluntarul se adaptează organizației sau organizația se adaptează voluntarului?
Am întâlnit în practică foarte multe situații în care voluntarii vor să se implice, acum, în activități care vizează direct beneficiarii și care să fie cât mai inedite, spectaculoase și nemaiîntâlnite. Ceea ce voluntarii uneori nu înțeleg (și organizațiile nu reușesc poate să explice) este că fiecare organizație și proiect are propriul ritm și faze de dezvoltare. “Acum” poate însemna multe zile de pregătire pentru o activitate de numai o oră. Dar cineva trebuie să pregătească și materialele, și locația, și programul… și acel cineva este echipa organizației, din care fac parte și voluntarii. Sunt foarte multe situații în care înainte de a ajunge să lucrezi direct cu beneficiarii trebuie să le înțelegi nevoile, problemele și trebuie să le câștigi încrederea. De regulă organizații de acest fel caută voluntari interesați să se implice pe termen mediu și lung, pentru că o relație de încredere nu se construiește într-o oră. Inedit și spectaculos este ok pentru divertisment, dar nu reprezintă neapărat soluții la probleme. Iar organizațiile trebuie să fie în primul rând pragmatice – ele există pentru a rezolva probleme din comunitate, de cele mai multe ori cu resurse minime, motiv pentru care trebuie să fie extrem de eficiente și de ce nu, creative.