În ciuda motivației absolut generoase care se regăsește de cele mai multe ori în spatele celui/celei care implementează voluntariatul cu japca, acest concept nu este voluntariat și de cele mai multe ori face mai mult rău decât bine. A fi voluntar sau a face ceva voluntar înseamnă propria voință și determinare. De câte ori v-au trimis părinții să ștergeți praful exact când aveați chef de stat în fața filmului și ați făcut o treabă de mântuială și cu o mare greață? Exact la fel se întâmplă atunci când cineva este “motivat” extern, fără a avea dorința internă de a face lucrul respectiv, iar voluntariatul nu face excepție.

Al doilea argument este unul care rezultă din partea organizatorică: de cele mai multe ori ne implicăm sub această formă în activități pe termen scurt, cu un număr mare de persoane. Sunt domenii în care putem avea rezultate frumoase din acest demers – vrem să curățăm o zonă verde, vrem să construim un gard, distribuim materiale pentru o campanie publică etc. În rest voluntariatul ocazional nu ajută la nimic, ba dimpotrivă îți poate da beneficiarii cu totul peste cap.

Și nu în ultimul rând să nu uităm scopul pentru care facem voluntariat: de a rezolva probleme din comunitate. Dacă ținem minte acest lucru, vom găsi și motivația internă și resursele necesare 🙂